free website templates

Educaţie prin folclor

Argument
Zestrea culturala a românilor este extrem de bogată. În zilele noastre, sistemul educaţional nu include folclorul ca obiect de studiu iar tineretul tinde să ignore această valoare culturală. Pe termen lung efectele sunt ireparabile pentru perpetuarea specificului şi sentimentului naţional. Gândindu-ne la acest lucru ne-am propus un proiect îndrazneţ: “EDUCATIE PRIN FOLCLOR”.

Începând cu 20 septembrie 2017, Ansamblul Folcloric “Maria Tanase”, dă startul programului "Atelierele de Folclor". Astfel proiectul nostru “Educație prin folclor”, se îmbogățește din această toamnă cu două cursuri tematice pentru dezvoltarea abilităților copiilor, tinerilor dar și ale adultilor, pentru muzică și dansuri populare.

Înscrierile la ateliere se fac prin completarea unui formular pentru fiecare atelier în parte. Grupele de participanți se vor forma în urma preselecțiilor organizate la sediul Ansamblului Folcloric “Maria Tanase” din strada Crisului nr. 9.
Informatii suplimentare puteti solicita la telefon 0351.423.574.

Regulament "Atelierele de folclor"
Fisa de inscriere pentru copii
Fisa de inscriere pentru adulti

“EDUCATIE PRIN FOLCLOR”

Nu putem sa vorbim despre succesele ansamblului fara sa amintim despre proiectul “Educatie prin folclor”, proiect care cuprinde doua piese de teatru si un spectacol-lectie de folclor. Cultivarea, pastrarea si valorificarea traditiilor populare romanesti constituie o preocupare de
baza a Ansamblului Folcloric “Maria Tanase”, care are o larga paleta de activitati destinate tinerilor.
Chiar daca zestrea culturala a romanilor este extrem de bogata, sistemul educational nu include folclorul ca obiect de studiu, iar tineretul tinde sa ignore aceasta valoare culturala. Pe termen lung, efectele sunt ireparabile pentru perpetuarea specificului si sentimentului national. Gandindu-se la acest lucru, profesorul Ion Serban si-a propus un proiect indraznet: “EDUCATIE PRIN FOLCLOR”.
Proiectul se adreseaza “micului spectator”. Pentru acesta s-au pus in scena doua spectacole: “Printesa bosumflata” si “Nunta printesei bosumflate”. Cele doua piese concepute special pentru ei ii pun in tema pe micii spectatori cu tot ce ar trebui sa stie la varsta lor despre traditiile poporului nostru si pot constitui o baza extrem de pretioasa pentru educatie la varsta prescolara si scolara. In acest sens, am colaborat si colaboram cu succes la realizarea actiunilor noastre cu gradinitele si
scolile din Craiova si din localitatile limitrofe.
Lectia de folclor provoaca publicul la interactiune, iar piesa de teatru poate fi retinuta cu usurinta de sufletele copiilor, curate si deschise spre lumea minunata a povestilor.

Dansurile romanilor


Dans oltenesc:
Jocurile olteneşti sunt repezi, dinamice, necesitând agerime şi virtuozitate. Se execută în deplasări rapide şi spaţii bruşte de direcţie, cu paşi încrucişaţi, bătăi şi sincope, fluturări de picioare şi pinteni. Desenul variat al dansurilor, conferă o poziţie specială în peisajul dansului românesc.


Dans moldovenesc
Dansurile moldoveneşti se caracterizează prin uşoare legănări ale corpului, iar paşii nu au amplitudine mare în general, fiind paşi bătuţi şi în contratimp, care conferă o sonoritate continuă, sacadată. Se joacă pe perechi şi cu mici salturi şi pinteni la bărbaţi.


Dans din Oaş
Făcând parte din Transilvania de nord această zonă excelează în costume de o bogăţie ornamentală extraordinară atât la femei cât şi la bărbaţi, iar în dans întîlnim paşii mărunţi şi tropotiţi a căror trepidaţie se transmite întregului corp al dansatorului.


Dans din Năsăud
Jocurile din această zonă sunt însoţite de bătăi sincopate cu pinteni, bătăi din palme şi bătăi cu palma pe cizmă, pe diferite segmente ale picioarelor şi cu răsuciri. Întâlnim aici jocuri numite “învârtita”, “haţegana”, sau “dealung”.


Dans din Bihor
Vine din vestul Transilvaniei si cuprinde interesanta zona a celor trei Crişuri.
Avem de-a face cu un ritm sincopat şi schimbări de accent pe parcursul jocurilor care sunt foarte variate. Sunt jocuri de perechi, în care partenerii pornesc cu paşi comuni, păstrând ritmul de bază şi apoi băiatul evoluează în combinaţii interesante de pinteni şi bătăi sincopate.


Căluşul oltenesc
Acesta este dintre cele mai vechi dansuri populare româneşti. De origine, căluşul a fost un dans ritual, inclus în obiceiurile tradiţionale de primăvară, menit să izgonească bolile.
Dansatori, în număr impar ( 7, 9, sau 11 ) conduşi de un vătaf, purtând cu ei bâte încrustate cu motive populare, poartă încălţăminte cu pinteni şi zurgălăi, pălării împodobite cu betele, fluturi auriţi şi mărgele.
Dansul constă în alternarea unui mare număr de figuri, indicate de vătaf şi imitate de ceilalţi, iar strigăturile nu contenesc tot timpul dansului.
Suita de Muntenia cuprinde jocuri variate, mixte, dar şi jocuri de bărbaţi şi jocuri de femei. Jocurile se desfăşoară cel mai mult în cerc şi în semicerc. Bogăţia ritmică a paşilor este foarte mare, întâlnindu-se des sincopa şi contratimpul. Cele mai întâlnite sunt horele de mână, horele pe bătaie, brâurile bărbăteşti şi femeieşti ale căror paşi se desfăşoară pe durata a 6 sau 8 timpi.